Am strâns cerul in ochi. L'am adunat cu
norii lui, cu toți fulgii, cu tot soarele si tot seninul. L'am adunat
cu tot curcubeul si toata ploaia lui. Am vrut sa Te am mai aproape de
mine. Mi'am adunat picurii pe piele si am lasat ca fulgii sa mi se aseze
pe față. Sperând să Te ating pe Tine. Am vrut sa Te am aici, aproape,
tangibil.
Am văzut că Gloria Ta umple pământul și unde privesc sunt doar
frânturi din Tine. Am căutat in oameni, in inimi, în zâmbet și
priviri... Te'am căutat pe Tine. Am găsit, iarăși, frânturi din glorie,
din Slavă, din dăruire, din dragostea Ta, dar nu Te'am găsit pe Tine. Am
privit apoi, tristă și dezamăgită, în mine. Acolo erai. Doar pentru
mine. Mi'ai zâmbit, ca bucuria să îmi vină în suflet. Te'ai bucurat că
dincolo de ce sunt eu, Tu Zâmbești când mă încred în Tine! Mă inunzi cu
Tine. Mă încred in Tine că ești desăvârșit.. La fel ca Noe, îmi voi
construi corabia pe uscat. Pentru că ceea ce ai promis, va veni.
Pășesc
prin credință.
Aleg să par absurdă, ciudată și visătoare.
Pentru că
Tu'mi Zâmbești când mă încred în Tine.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu